Când eram mic, prin clasa unşpea (ha-ha), mă uitam la Big Brother cu un borcan lângă mine. Poate că aşa vă veţi explica de ce, la întoarcerea de la redacţie, azi, m-am oprit pe un trotuar din apropierea blocului meu ca să trag cu ochiul la doi cărăbuşi care făceau sex futându-se. Aveam să-mi regret voyeurismul când, după câteva secunde, cei doi cărăbuşi au devenit unul şi au plecat (probabil nervoşi), unul cu spatele şi celălalt cu faţa, spre un loc mai ferit în care să facă dragoste cu penetrare. Un caz clasic, cum auzim la ştiri cu miile, de penis captivus la cărăbuşi. Cărăbuşii sunt o societate destul de înapoiată, după părerea mea, şi nu cred că au doctori şi spitale, deci sunt toate şansele ca îndrăgostiţii exhibiţionişti să rămână aşa pentru multă vreme. Ba chiar, la cât de neatent circulau pe trotuar, poate nici moartea nu-i va despărţi.  Am plecat puţin jenat, gândindu-mă câte necazuri i-am făcut cărăbuşului mascul, căruia îi va fi greu să pretindă că nimic nu s-a întâmplat data viitoare când va ieşi la bere cu băieţii şi nu i se va mai pune clasica întrebare „de când n-ai mai făcut sex?”, ci uşor ironica „de când faci sex?”.

Acum, că mi-am luat o piatră de pe inimă, vreau să vă informez că era vorba de specia aia de cărăbuş de care e pline trotuarele, roşii cu pete negre. În restul drumului până acasă am fost mai atent şi am mai văzut cel puţin douăzeci de cărăbuşi singuri. Asta mă face să cred că aceste insecte nu au o viaţă sexuală foarte activă, ceea ce explică şi faptul că sunt o specie nu foarte evoluată (doar ştim cu toţii că omenirea a progresat datorită ambiţiei unor oameni care au vrut să compenseze anumite chestii ;))

Cărăbush Jr.