„Mantzy, adoratule, scrie ceva!”, urlau fanii neobosiţi pe la fereastra lui. „Dacă nu văd un post nou pînă de Revelion, mă spînzur cu firul de la mouse”, ziceau, pe mail, vestalele care-şi întreţineau propriul foc, al dragostei pentru Mantzy, la foc mic. „Mantzy, fă-ne să rîdem, ‘te-n pulile noastre!”, murmurau timid urmaşii evoluaţi ai lui Adam.

Asediat de sute de telefoane şi mii de mailuri, Mantzy ieşi afară, în ploaie, deznădăjduit. Pătrunse în gangul întunecat şi urît mirositor de lîngă blocul lui. O pisică neagră îi tăie calea cu un şobolan gri zbătîndu-i-se în gură. Pe pisică scria: „Create new post!”. Pe şobolan nu scria nimic. Un clipocit de picătură chinezească răzbătea clar din fundul gangului. Mantzy îşi îndesă superbele-i picioare în papucii de casă şi înaintă fără frică. Cînd ajunse la jumătatea drumului, o mînă îl atinse pe umăr. Se întoarse brusc, făcînd un gest larg, de autoapărare, cu telecomanda din mînă. Nu era nimeni. Se întoarse din nou spre fundul gangului, de care se simţea atras cum se simte atrasă o muscă de … reflector (vă aşteptaţi să spun căcat, aşa-i? Sau de căcat, fie!).  Făcu trei paşi şi, în sfîrşit, izbuti să distingă o siluetă nemişcată. „Cine-i acolo?”, răsună în noapte vocea impunătoare, de om de radio, a lui Mantzy. Dinspre siluetă veni un suspinat. Apoi tăcere. „Văz că eşti femeie… Vrei să te fut?”, întrebă Mantzy răspicat şi cavaleresc, cum o face de obicei. „Nu, răspunse ea cu o voce stinsă, nu vreau asta, asta îmi fac toţi!”. Mantzy îşi şterse o picătură de sudoare de pe frunte, neobişnuit ca o femeie să nu vrea asta de la el: „Dar ce plm vrei?”, zise el, cu eleganţă. „Vreau să scrii despre mine!”, murmură curva cu ultimele puteri, după care se prăbuşi într-o baltă. (Nu de sînge, o baltă simplă!). Cînd se apropie de ea, Mantzy îşi dădu imediat seama cu cine are de-a face: era ea, cea mai veche curvă din lume. Politica.

Aşa că Mantzy îi îndeplini ruga: http://life.hotnews.ro/stiri-fun-5210997-antenistii-cosmaruri-adunari-pdl-psd.htm