Ca să îngraşe votul în ajun şi anul acesta, principalii candidaţi la preşedinţie s-au întîlnit într-o confruntare televizată organizată de Realitatea TV şi moderată, bunăoară, de Robert Turcescu. N-am văzut-o pe toată pentru că, mulţumită formatului pretenţios şi stupid al lui Robert Bunăoară Turcescu, cea mai mare parte a discursurilor a constat în ipocrizii greţoase şi promisiuni hilare care, conform convenţiei deontologilor, sînt grupate sub numele generic de „platformă-program”. Cu toate astea, au fost şi faze mişto. S-o luăm pe capitole, în ordine alfabetică.

1. Impresie generală

Antonescu – a încheiat campania dedicată bunului simţ cu o atitudine nesimţită. Să fii relaxat e una, să fii obraznic e alta. Nu şi-a respectat timpii, i-a întrerupt mereu pe ceilalţi doi şi deseori s-a abătut de la tema impusă de Robert Bunăoară Turcescu ca să-i cotonogească pe Geoană şi Băsescu. Altfel, strategia a fost explicabilă: disperat să intre în turul doi, Antonescu a făcut tot posibilul să motiveze electoratul nehotărît şi pe acela pe care îl doare în cur de alegeri în mod tradiţional.

Băsescu – mi s-a părut un bătrînel resemnat şi alcoolic. Ba nu. Ori resemnat, ori alcoolic. Ori ştia că pierde, ori era puţin mangă. Părerea mea. Nu pronunţa cuvintele pînă la sfîrşit, de cele mai multe ori vorbele i se terminau într-o mormăială. Umorul l-a părăsit de tot, iar spontaneitatea acum îşi face bagajele. De remarcat sticla de apă plată care, cel puţin în transmisia TVR, a apărut permanent în cadru, în faţa lui Băsescu. Ce lovitură mîrşavă a mogulilor! Să-i pună omului otrava dinainte…

Geoană – mă amuză foarte tare Mircea Geoană. E un prostănac simpatic. Ieri era ca un elev mediocru, dar tocilar, aflat la proba orală de la Bac. Se fîstîcea, se învîrtea de pe un picior pe altul, se uita pierdut în sală şi citea tîmpenii de pe fiţuici. La faza la care lui Antonescu i-a picat o întrebare despre relaţia cu Rusia şi acesta a spus că trebuie „normalizată” (maimuţărind o declaraţie anterioară a preşedintelui PSD), Geoană a zîmbit tîmp pînă la urechi, cu un aer vinovat, exact ca un nărodan care face o farsă proastă şi este prins. Ei, atunci m-am stricat de rîs şi aproape că mi-a fost atît de simpatic încît să mă duc să-l votez în turul doi.

2. Momente bune

Antonescu – excelent în reacţii, ca de obicei. După ce Geoană (păţit cu Dimitrie „Gust”) a citit de pe o hîrtiuţă un citat format dintr-o frază cu maxim 15 cuvinte, a punctat bine că el ar fi ţinut minte citatul. De asemenea, întrebat dacă Constituţia ar trebui schimbată, compararea lui Băsescu ţinînd în mînă Constituţia cu un ateu care ţine în mînă Biblia a fost de clasă. La fel şi încheierea: „Constituţie avem, ne mai trebuie un preşedinte”.

Băsescu – pus să dea un reper de moralitate, a numit-o pe nevasta lui. Acest lucru, coroborat cu absenţa din spatele lui a Elenei Udrea, a mai ameliorat puţin din imaginea libidinosului care îşi pune amantele în funcţii de conducere. Aproape că aş numi moment bun şi acela cînd, trăgînd subiectul „preşedinte model”, Băsescu a hăhăit şi a spus „eu!”. Din păcate, interpretarea glumei a fost jalnică şi reacţia publicului a fost pe măsură. Băsescu a rîs singur, ca la o glumă proastă.

Geoană – în ciuda celor de mai sus, mi s-a părut surpriza serii. Cînd Băsescu l-a acuzat că Vîntu îi dă sfaturi la telefon, Geoană l-a întrebat dacă asta face el – ascultă telefoanele românilor. Sigur, a fost o replică la îndemînă. Mai mult un autogol al lui Băsescu. Dar faza din final, cea cu florile oferite soţiilor celorlalţi doi, deşi pregătită de staff, a dat foarte bine.

3. Momente proaste

Antonescu – de departe, stabilirea lui Tudor Chirilă ca reper de moralitate. Cititorii mai vechi de pe aici ştiu părerea mea despre Tudor Chirilă, deci nu dezvolt. Deşi şi ea explicabilă din punct de vedere electoral, declaraţia m-a întristat profund. Aşa că, dragă Crin, cu părere de rău îţi spun că dacă mîine plouă mă mai gîndesc dacă merg sau nu la vot.

Băsescu – foarte multe puncte slabe, cum spuneam. L-aş remarca pe cel de la final, atunci cînd Geoană a venit la el şi i-a strîns mîna, urîndu-i succes. Băsescu a răspuns răutăcios „Eu o să am!”, demonstrînd încă o dată că este un tîrlan needucat.

Geoană – dacă mă gîndesc bine, aproape că nu a avut nici o gafă. Chiar şi citirea într-un moment absolut nepotrivit a acelui citat din Sf. Ioan Gură de Aur a fost o prostioară care a amuzat asistenţa şi i-a accentuat imaginea de prostănac simpatic. Bravo, băi, Mircică!