Cunoașteți conceptul de ”labă romantică cu înșelat”? Vi-l explic imediat. Mai întîi, ”laba romantică”. Laba romantică, cunoscută între băieții din cartier și ca ”labă inacceptabil de jenantă” este actul de masturbare care nu include, la nivel de fantezie, doar actul sexual în sine cu tipa pe care ți-o imaginezi, ci i se mai adaugă cîteva momente de GFE (n.r. girlfriend experience – cunoscătorii știe). Adică, mai pe scurt, nu faci laba imaginîndu-ți că o fuți, ci că faci dragoste cu ea. Îți imaginezi că o iubești, îți imaginezi că o scoți la suc, îți imaginezi că îi ceri voie să-i pui mîna pe țîțe, uneori te trezești și că îți imaginezi că te refuză (caz în care trebuie să insiști). Pe scurt (cu poantă) faci labă cu preludiu. Asta este laba romantică. Stați, nu huiduiți încă!

”Laba romantică cu înșelat” este nu atunci cînd îți imaginezi că o surprinzi înșelîndu-te (perverșilor!), ci cînd tu te masturbezi gîndindu-te la o femeie care de fapt nu e femeia care crezi tu că e. Simt că iar e nevoie de explicații. Uite, eu m-am uitat la ”Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii” și m-am semi-îndrăgostit de gagica din rolul principal. A fost ceva de genul: ”oau, ce film incredibil de prost, dar cît se străduiește fata asta să-l facă mediocru! Își arată țîțele, se poartă frumos cu frate-su din film, vrea să se fută cu toți din sat, etc.”. Ei, și nu știu ce confuzii la nivel de PR neuronal s-au petrecut înăuntrul centrului meu din creier responsabil cu cinematografia și imaginarea actelor sexuale, că am fost convins că actrița din „C.M.P.S.L.” e Maria Dinulescu. Nu era ea, dar eu eram convins că am o relație imaginară cu ea, că mă îndrăgostisem de ea într-un film prost și ne cunoscuserăm la un prieten de-al meu care cultivă iarbă… Mă rog, nu contează. Ideea e că mi-am dat seama abia mult mai tîrziu nu numai că gagica nu era Maria Dinulescu, ci Doroteea Petre, ci și că nu văzusem absolut nici un film cu Maria Dinulescu. Cînd am descoperit-o pe adevărata Maria Dinulescu, la brațul artistului Codin Maticiuc, zis și Poponeț, am avut o revelație: ”ia uite de cine credeam eu că-mi imaginez că-s îndrăgostit. De bagaboanta asta!”. Și de atunci sînt impotent, dar doar în imaginație.

În fine, ideea era că mi-am amintit de Maria Dinulescu citind un pseudo-interviu despre ea pe site-ul revistei Flacăra. De fapt, aici voiam să ajung, că rahatul ăla ex-comunist și-a făcut site. Toată stupizenia de mai sus (cum că mi-aș imagina că fac sex cu femei și în timpul ăsta mă ating singur) e o chestie imaginată de mine. Eu nu fac labă, că doar nu-s de ăla…