Ca și Băsescu, Ilie Năstase a băgat-o în pizda mă-sii pe o ziaristă care îl filma cînd a ieșit din restaurant cu o gagică mai controversată. Nu sînt de acord cu ce a făcut domnul Năstase. A fost prea blînd. Eu i-aș fi dat și un șut în cur.

Cînd Năstase i-a cerut să nu mai filmeze, ziarista a argumentat că-i pe domeniu public. Ce tîmpenie! O fi fost ea pe domeniu public, dar filma o persoană privată (ca să zic așa). Nu știu dacă-i chiar ilegal, dar în orice caz e total nedeontologic să filmezi pe cineva fără permisiunea sa, apoi să mai și difuzezi imaginile. Cu excepția, desigur, a cazului în care filmarea ta demonstrează niște fapte grave ale subiectului. Și nu era cazul.

În concluzie, postura de victimă a unei astfel de ziariste mi se pare nejustificată. Să recunoaștem, cu excepția cazului în care demonstrează ilegalități și e făcut ca la carte, jurnalismul de investigație se confundă cu cel de scandal și vițăvercea. Să invoci dreptul la a-ți face meseria nu ține. E ca și cînd un criminal în serie și-ar justifica crimele spunînd că ăsta e job-ul lui. Sau ca și cînd un rînitor în căcat ar spune că el de fapt nu rînește în căcat, ci își face meseria. Din păcate, e totuna. 95% dintre jurnaliști sînt rînitori în căcat și ar cam fi timpul să priceapă și ei asta.