Despre „Academie” am mai vorbit. E cel mai de căcat bar din Motru. Ei îşi zic „club”. Un jeg scump în care (ciudat) merge toată lumea. Am fost aseară acolo şi, după două beri, chelneriţa mi-a spus că nu-mi mai poate aduce nimic, pentru că a venit un control şi, cum ei nu bat nimic pe casă, trebuie să închidă urgent. „Faci mişto de mine?! Cum, nici un suc?!”. Nu putea nici un suc. Ba mai mult, ne-a rugat să ieşim afară ca să plătim, ca să nu ne vadă poliţaiul. Ne-am băgat cu chelneriţa într-un gang să-i achităm consumaţia. Romantic. Pentru prima oară în viaţă m-am simţit justificat să nu las bacşiş. Aşa că am plecat într-o bodegă. Cea mai mişto bodegă din Motru şi, de fapt, din lume.

Asta e, de mai sus. De la intrare ne-a lovit mirosul: un amestec de cartofi prăjiţi, rom, transpiraţie şi urină. Fabulos, ca în vremurile bune. Cu mese şi scaune de plastic ÎNĂUNTRU, amestecate cu mese şi scaune de lemn. Şi faţă de masă cu Kreskova din muşama. Şi perdelele… Ah, uitaţi-vă la perdele! Şi, desigur, Haţegana la halbă. Nu există bere mai bună, vă zice de pe acum unul care la Bucureşti bea doar Pilsner Urquell la 0,33. Iar la televizor era Mircea Badea. Nu se vede din poză, dar trebuie să mă credeţi pe cuvînt. Cei doi clienţi care erau în bar la ora aceea (unul în trening cu pantofi, celălalt cu un sacou hazliu, gen amiral sau Dunga la Mondiale) se uitau fascinaţi la Badea. Deci Badea, prin asociere, nu poate fi decît mişto. Mă înclin în faţa fanilor lui, indiferent de bodega în care s-ar afla.