Act 1, Scena 1. Interiorul unei găuri negre.

Stephen Hawking este supt într-o gaură neagră cu cărucior cu tot. Se pare că noua gaură neagră descoperită de NASA are o voință proprie. L-a vrut pe Hawking ca să-i îndeplinească un vis. Prea era el obsedat de găurile negre. Într-un exces de altruism, a vrut să-i arate că nu e mare șmecherie. Odată ajuns în gaura neagră, Hawking a realizat că eterna întrebare (ce se întămplă în interiorul unei găuri negre) are un răspuns cît se poate de dezamăgitor: nimic deosebit. Toate chestiile alea spectaculoase din teoriile lui și-ale lui Einstein se petrec la exterior, imediat în afara orizontului evenimentului. Înăuntru, însă, Hawking se simte ca în biroul lui de la Cambridge. Nici în gaura neagră nu se poate mișca, nici acolo nu poate vorbi decît cu ajutorul sintetizatorului și da, și în gaura neagră are aceeași voce metalică și pițigăiată cu care nu agață niciodată nimic. Stephen Hawking e trist. Dacă computerul care-i modulează vocea ar ști să plîngă, atunci… Atunci s-ar auzi un zgomot extrem de ciudat.

Scena 2. Cătălin Botezatu e absorbit și el de gaura neagră. Cade în fund lîngă Hawking, îmbrăcat doar în niște chiloți cu dantelă.

HAWKING: Bine ai venit!

BOTEZATU: Cine a vorbit?!

HAWKING: Eu!

BOTEZATU: Care eu? Eu nu văd decît un handicapat într-un scaun cu rotile căruia îi curg bale din gură.

HAWKING: Eu sînt, sînt complet paralizat, vorbesc prin intermediul unui computer pe care-l mișc cu globii oculari.

BOTEZATU: Dar unde sîntem?!

HAWKING: Într-o gaură neagră…

BOTEZATU: Hahaha, ce ironic!

HAWKING: Ce vrei să spui?

BOTEZATU: Tot timpul m-am întrebat cum este în una…

HAWKING: Ești savant?

BOTEZATU: Nu!

HAWKING: Ești Dumnezeu?

BOTEZATU: Nu!

HAWKING: A, ești homosexual?

BOTEZATU: Prefer bisexual! Dar tu cine ești?

HAWKING: Steven Hawking, sînt savant. Am explicat fenomenul de singularitate.

BOTEZATU: Mie nu-mi place să fiu singur…

HAWKING: Singularitatea se referă la un punct de volum ce tinde spre zero și masă ce tinde spre infinit.

BOTEZATU: Ah, știu ce vrei să zici! Punctul ăsta este în fund, nu? Punctul G!

HAWKING: Nu, este într-o gaură neagră.

BOTEZATU: De aia stăm noi așa înghesuiți?

HAWKING: Nu stăm înghesuiți deloc, doar că tu stai călare pe mine de cînd ai venit, deși ai suficient loc.

Botezatu îi surîde timid și începe să-l atingă. Pe piept, pe burtă, dar îi ajunge rapid cu mîna între picioare.

BOTEZATU: Și ești savant, zici?… Mă excită tipii deștepți…

HAWKING: Ce faci acolo?! Sînt paralizat complet, nu simt nimic!

Botezatu se lasă în genunchi și-i scoate lui Stephen Hawking penisul flasc din pantaloni. La fiecare replică din restul conversației, Botezatu vorbește greu, încurcat de penisul de neam prost savantului, căruia îi execută un sex oral.

BOTEZATU: Nu trebuie să simți tu, lasă-mă să-mi fac damblaua!

Trec ceea ce par a fi trei ore.

BOTEZATU: Tu nu te mai termini?

HAWKING: În gaura neagră nu există timp. Nu o să termin niciodată. E drept, nici dacă ar exista timp n-aș termina, pentru că sînt paralizat, dobitocule, deci impotent.

BOTEZATU: Și eu am crezut că sînt impotent pînă am avut primul prieten…

HAWKING: Știi ce-i ciudat? Conform teoriilor mele, cînd ajungi dincolo de orizontul evenimentului, nu mai poți scăpa. Gaura neagră te suge cu totul și ar trebui să-ți împrăștie fiecare atom în mod egal, pe toată suprafața ei.

BOTEZATU: Stai așa un pic, ce ziceai că-mi face gaura aia?…

Scena 3. Mircea Badea cade și el în gaura neagră. Se uită nervos în stînga și-n dreapta, apoi dă doi pumni găurii negre, o belește pînă la baza orizontului evenimentului și o rupe. Se scutură de praf și pleacă la serviciu. Sfîrșit.