Am un orgoliu atît de mare încît,
Cînd merg cu el pe stradă,
Nu-mi încape în geacă
Și merge cu doi-trei pași înaintea mea.
”Orgoliul te precede”, rîd prietenii,
Cînd îl văd intrînd în bucătărie
Și așezîndu-se la masa de poker.

Chiar și cînd stau singur în pat
Orgoliul meu refuză să se plictisească.
Așa că, după ce postez pe blog și mă culc,
Orgoliul deschide singur laptopul
Și îmi dă ”enter” după anumite fraze
Ca să zică lumea ”Uite-l și pe penibilul ăsta,
S-a apucat de scris poezii!”